Vitrina ne arata…ce poate

Asa am inceput dizertatia asupra rolului vitrinei intr-o afacere de comert. Era in 2006, la Sphera Building, in fata unei audiente compuse din jurnalisti (Alina Botezatu, retaileri, designeri si cativa gura-casca).

Vitrina este partea unui ansamblu pe care il insumeaza un spatiu comercial si de regula exprima cat mai fidel produsele comercializate, influentand dramatic decizia de cumparere. Foarte rar se intampla ca un spatiu comercial sa-si prezinte serviciile sau produsele intr-un cu totul alt cadru decat cel pe care l-ar presupune tipul de produs comercializat. De pilda, daca vand sapun este riscant sa pun in vitrina elemente de design din industria auto, decat daca povestea care este in jurul magazinului este strans legata de un Schumacher indragostit de produse de toaleta si si-a deschis propriul lant de magazine. Cum este Lacoste si crocodilul, porecla unui jucvator faimos de sport de origine franceza.

Am observat in decursul a 5 ani etape ale vitrinelor de saptii comerciale. Am reusit sa le clasific oarecum si am reusit sa inteleg ce le face pe unele sa fie mai “aratoase” decat pe altele dar mai ales am reusit sa dibuiesc unele formul ale succesului unei vitrine.

Iata cateva criteriii de care am tinut seama in analiza mea:

  1. daca vitrina mi-a atras privirea sau m-a lasat cu totul indiferent.
  2. cadrul in care este amplasata si felul cum se integreaza intr-un front cursiv de vitrine
  3. felul cum isi “spune povestea”- agresiv sau prietenos, nostim sau sobru
  4. elementele de dinamica a vitrinei in cursul unei zile sau unui sezon: lumini de zi, lumini de seara. Ce inseamna perioada reducerilor sau cum isi lasa amprenta asupra vitrinei perioada sarbatorilor de iarna sau a sezonului estival.
  5. tehnici si materiale folosite in obtinerea efectelor vitrinei
  6. vitrina brandurilor autohtone in raport cu vitrina brandurilor multinationale

In mod firesc, intre vitrina care comunica cu orasul, cea din strada, si cea din centrele comerciale exista o diferenta destul de semnificativa. Asta se reflecta atat in comunicarea fizica cu exteriorul (zgomotos, mai mereu incarcat cu praf, rece sau prea cald in cazul vitrinei din strada) cat si in modul de iluminare (de obicei artificial si controlat in cele din centrele comerciale).

Tehnic, o vitrina este compusa din:

  1. signaletica – un logo, un nume, un slogan amplasat vizibil, provocator si cat mai luminat. Am remarcat insa cu placuta surprindere unele amplasate discret dar foarte ingenios.
  2. fatada – suprafata din sticla cuprinsa intre ramele din metal, lemn sau “agatata” cu elemente metalice speciale (spider-facade). O vitrina cat mai ampla, fara elemente de tamplarie vizibile va aduce un mare plus imaginii curate si proaspete ale vitrinei.
  3. accesul – usi din sticla, rulouri, usi metalice etc. Cu cat mai ample cu atat mai usor de reperat si de accesat.
  1. manechinele care prezinta produsele – modelabile sau fixe, cu membre sau fara, vii sau artificiale. Unii designeri apreciaza ca folosirea manechinelor fara cap are un efect pozitiv asupra cumparatorului, facilitand in special identificarea produselor expuse.
  2. lumina – generala si de accent, joaca practic un rol determinant intr-o imagine buna a vitrinei.
  3. elementele de securitate a produselor – in cazul spatiilor comerciale stradale, de multe ori nelipsite.
  4. postere, printuri, mash-uri – completeaza colectia prezentata
  5. produsul expus- desi crucial, poate lipsi in cazul unor branduri deja consacrate. Dar pentru a-ti permite aceasta indrazneala trebuie managerul spatiului comercial sa aibe o foarte mare incredere in designerul angajat.

Cred ca imaginea unei vitrine bune incepe de la cum e perceput brandul sau produsul promovat in piata: presa audio-video, reviste etc. E mai usor sa comunici daca nu te limitezi doar la vitrina. Esti mai usor reperat si de individualizat un produs daca esti ajutat.

Cu ajutorul profesionistilor insa, cred ca spatiile comerciale vor reusi sa comunice mai bine cu privitorii transformant potentialul cumparator in client fidel al unui brand. De ce sa nu spunem lucrurilor pe nume: de cele mai multe ori cumparam o imagine mai mult decat cumparam un produs.

Arh. Matius Ichim