Periferia devine tinta comerciala numarul 1 in Ploiesti

Atacata dur de concurenta celor de la AFI (Africa-Israel, dezvoltatorul Cotroceni Park), dar mai ales privita cu eficienta de catre unii retaileri ce inca se extind in piata autohtona. Supusa unei presiuni emotionale si mai ales confruntata cu o insertie urbana destul de delicata, langa o locatie Carrefour preexistenta, situata intr-un nod de circulatie foarte aglomerat al periferiei Ploiestiului, investitia NEPI la Ploiesti a pornit motoarele comerciale in urma cu 7 zile, adica intr-o zi de targ cum se spune in popor, pe 15 NOV 2012.

Scriu acest articol cu o mica intarziere, pentru ca am avut ca arhitect o veche nedumerire in privinta termenului de deschidere si a catorva detalii importante care nu au fost finalizate corespunzator unui mall. Greu pot numi oricum, un proiect deschis la superlativ pana in prezent oricum. Este o caracteristica a acestui tip de proiecte si nu numai. De fapt noi ca natie suntem obisnuiti cu blocuri in care ne mutam desi se mai lucreaza la fatada, cu autostrazi deschise inainte de alegeri fara a fi in fapt circulabile samd. De ce nu se deschid mall-urile in Romania la standarde mai ridicate? De ce nu reusim sa facem cu 3-4 zile inaintea inaugurarii unui centru comercial doar mici retusuri si necesare simulari de vanzare? Un pol social important al unui oras, asa cum a devenit in anii acestia mall-ul trebuie sa-si deschida usile mult mai pregatit…

Exceptand Liberty Center, care s-a deschis perfect operational, cu cinematografe functionale, cu climatizare si acces in parcare, asa cum s-a anuntat in primul lor comunicat de presa, nu cunosc un mall care sa fi fost apt la deschidere sa-si primeasca cu zambetul si prospetimea pe chip vizitatorii. Este o dilema la care cred ca am gazit un posibil raspuns: NEINCREDEREA.

Este vorba despre o teama, a unor retaileri de a investi in locatii noi, este o teama a investitorilor si a actionarilor, de a miza pe un oras etc. sau pe consum in general. Un proiect de valoarea unui mall unde se investesc intre 15 si chiar mai bine 100 de milioane de euro, poate fi un activ toxic pentru o banca sau fond de investitii dar mai ales pentru retailerii mici. Cu toate acestea, cand pornesti la drum, trebuie sa nu ai ezitari, si sa primesti din piata INCREDERE.

Stiu ca este dificil pana la utopic… Procesul de inchiriere nu este unul usor si nu se incheie pentru un dezvoltator imobiliar dupa semnarea contractului cu ancorele. Procesul abia incepe, fiind urmat de relocari si re-relocari chiar si dupa deschidere. Probabil ca o flexibilitate a ancorelor asupra trimestrului in care pot incepe vanzarea ar putea scadea din presiunea pe semnari rapide cu retalerii mai mici dintr-un mall.

Un mall care ar avea definit 80 la suta retailerii cu 6 luni inainte de deschidere, poate avea garantia ca antreprenorul general al lucrarii se va incadra in timp cu lucrarea extrem de complexa. Trebuie stiut ca intr-un mega proiect de MALL, sunt angrenati multi subcontractori si multe echipe de proiectanti si care se petrece inevitabil in paralel cu derularea proceselor de cesiune, de leasing. De pilda, cand in urma unei negocieri un nou locatar din mall doreste fie si un mic detaliu, decalajele se pornesc in lant ca la o constructie domino: se reproiecteaza anumite zone, se demonteaza pereti deja executati si chiar de caroteaza placi si diafragme din beton. Am trait aceste momente, cand o simpla linie pe un plan de leasing genera costuri si intarzieri intr-un proiect.

Cred ca neincrederea in semenii nostri fizici sau juridici ne este o povara greu de disipat. Am trecut prea repede de la euforia anilor 2004-2008 la apatia sau poate exagerata precautie actuala. Un risc mic exista in toate. Il faci mai mic daca iti stii publicul si vrei sa reinveti sa comunici cu piata. Stand si asteptand nu faci decat sa amani. Amanarea nu e buna.

Remarc totodata cu optimism, o vigoare noua a retailului de mall din provincie si in special a retailerilor locali, cum este si in cazul MEDIM Farm Ploiesti care a inchiriat deja 3 spatii si este in curs de negociere pentru inca doua. Este si cazul Benvenuti si Gatta, care in opinia mea sunt un instrument de masura a potentialului real a unui mall. In cele peste 35 de proiecte derulate de grupul din Oradea, respectiv Timisoara, ce detin brandurile dedicate piciorului cu predilectie, au fost doar 3 esecuri!

Sper ca acest articol sa dea incredere pietei (dezvoltatori, brokeri, retaileri, clienti) unul in celalalt astfel ca proiectul comun in care investesc deopotriva, sa fie de la inceput un succes.

Multumesc si colegilor din echipa Matius, cu care am deschis cele 8 spatii din Ploiesti si tuturor celor care au avut si au incredere in noi si in ei: Iuliansi Roxana Gorea, Stefanita Dobre, Marius Bala, Alina Andries, Simona Namian.

Le doresc succes in continuare Irinei Vlad, Georgianei Damian, lui Iulian Rusu si lui Tiberiu Smaranda, care impreuna cu echipele lor au facut imposibilul posibil.