La mall ca la Biserica! Duminica de Duminica…

Credinta? Iertare? Sanatate? Fericire? Cum ar fi sa privim edificarea/amenajarea unei biserici sau a unei manastiri, prin prisma amenajarii unui magazin/shopping center cu bunuri de larg consum? Te duci la Biserica sa-ti cumperi putina: iertare si sa ceri platind ca la loterie, pretul unei lumanari, sa iei Bacalaureatul (BAC-ul) si sa intri la facultate. Paralela asta nefericita, dincolo de umorul ei negru, ascunde o unda goasa de adevar biblic. Sa ne aducem aminte ca Iisus I-a alungat din Casa Domnului pe vanzatorii ce-si facusera acolo pravalii. De atunci incepand, asocierea religie-comert nu s-a mai desfacut inca. Au mers practic mana in mana.

In decursul evolutiei spirituale a Omului, Biserica a reusit sa umbreasca imaginea pe care sper eu ca si-o doreste Sfanta Treime in randul muritorilor, aceea de Entitate Spirituala Absoluta, de necuprins si inteles cat timp nu suntem intr-u credinta. Dar in acelasi timp un Dumnezeu BUN, Generos, Iertator.

Pentru a impune oamenilor teama de Divinitate, preotii, papii, clericii etc. au simtit ca trebuie sa aibe o imagine. Astfel s-au creat adevarate palate, cu fresce in care sa locuiasca ideea de divinitate. Astfel s-au creat catedrale si se bateau in pietre scumpe monumente inchinate unuia sau altuia dintre sfinti. Sculptori, muzicieni etc. au cantat -platiti sau nu- si au ilustrat ideea de divinitate pentru a o face acceibila maselor.

Hai sa vedem cum stateau lucrurile acum, dupa 2010 ani: Biserica in lume este inca o forta economica majora. Nu mai face cruciade, dar nici nu plateste impozite la stat. Nu mai exista Inchizitia, dar frica Judecatii de Apoi -pe care biserica o incurajeaza si o speculeaza- permite totusi abuzuri nefiresti in randul multor culte contemporane. Inca OMUL nu se poate apropia de Divinitate decat mijlocit de icoane si procesiuni complicate si costisitoare. Ori eu prefer varianta unui calugar roman (ARSENIE BOCA) ce spunea ca Dumnezeu trebuie sa fie precum FOAMEA. Asa cum ne gandim zilnic la a manca, asa trebuie sa ne gandim la Dumnezeu. Iar cand mancam, adica ne contopim cu masa, cu materia pe care o asimilam, asa trebuie sa-l inseram in eul nostru total pe DUMNEZEU.

As vrea ca acest articol sa fie citit de Augustin Ioan si de Adrian Gorea. Ei sunt sigur ca stiu ca in IULIUS MALL IASI exista chiar si o micuta Capela, pentru rugaciuni, desi pe site-ul IULIUS MALL nu apare nici macar la servicii sau entertainment… Mai mult decat atat, nu mi se pare deloc deplasat. Nu cred ca in mixul de chiriasi al centrului comercial trebuia musai sa apara si centrul de rugaciuni. Si nici nu cred ca acea capela este un gadget (GOD JET?) al acelui Mall. Nu! Oamenii chiar vor sa il descopere pe Dumenezeu. Oriunde, oricand. Chiar si in cele mai imunde locuri. Eliade a dezvoltat amplu teza camuflarii sacrului in profan.

Ce-ar mai lipsi: apoteoza brandurilor si a starurilor de cinema? Repet: nu vreau sa fac nici radiografia moralei crestine contemporane, nici sa rad de asocierea mall-biserica. Fac un studiu de caz din care sper ca si eu si tu sa intelegem mai multe. Recunoaste ca nu ai privit niciodata lucrurile asa.