Jurnal de conferință. DEVO 2020

Dacă am alege o caracteristică a umanității pe care să o schimbăm, cel mai probabil ar fi limitarea spațială și corporală a ființei noastre. Când în jurul nostru există atâtea informații de absorbit și oameni de cunoscut, nu-i așa că ți-ai dori să ai o super-putere ca ubicuitatea? Așa ne-am simțit noi pe 23 octombrie 2020, când am participat în calitate de invitați la Forumul Marilor Dezvoltatori – DEVO, organizat de Boro Communication.

Printre reprezentanții de seamă ai retailului și real-estate-ului, am întâlnit idei inovatoare și visuri îndrăznețe de dezvoltare sustenabilă. Iar pentru că acestea ne-au suscitat interesul, ne-am gândit să le împărtășim mai departe ca punct de reper și angajament. Știm că viitorul poate fi altfel doar prin implicarea noastră și ne-am bucurat să fim alături de oameni cu aceeași viziune.

Cum nu s-a descoperit încă o variantă de clonare funcțională, am reușit să urmărim în detaliu mai ales discuțiile din Xgrupului „Oameni, clădiri și orașe inteligente” în cadrul căruia am participat activ. Le vom reda aici așa cum ni s-au impregnat în minte și alături de propriile impresii, ca într-un adevărat jurnal.

România construiește pentru comunitate – IULIUS Group

Chiar înainte de a începe panelul nostru, am avut ocazia să o ascultăm pe Raluca Munteanu, partener și Business Development Manager al grupului IULIUS. Chiar și fără prezența sa fizică în sală, Raluca a transmis un bine-venit tonus.

Ce ne-a plăcut la IULIUS este plasarea asumată a accentului pe comunitate. Fiecare spațiu construit își dorește să devină un habitat prielnic oamenilor pe care îi va găzdui. Și ce altă modalitate mai simplă de a obține asta decât întrebându-i ce-și doresc? De altfel, ne miră că IULIUS este încă unul dintre puținii dezvoltatori care a consultat publicul înainte de a investi. A făcut-o, mai întâi, sub forma unor consultări publice pentru Palas Iași și avem nădejdea că-și va păstra obiceiul și în cazul așteptatului proiect de la Romexpo. Sperăm ca acesta să dea zonei Pieței Presei – Romexpo același zvâc pe care l-a dat în Iași și în Timișoara!

Am apreciat mult autenticitatea Ralucăi și cum a reușit să transmită viziunea grupului pe care îl reprezintă în cadrul conferinței DEVO. Am simțit că nu sunt doar cuvinte sau povești de brand în prezentarea ei, ci o atitudine deja responsabil asumată. Iar asta ne bucură nespus.

Cât de nou este un „spațiu nou”. Upcycling cu Zacaria și Vox Property Group

La fel ca în zona tehnologiei, unde „invenția” este posibilă mult mai rar decât „inovația”,.în domeniul spațiului construit discutăm tot mai des despre reconversie decât despre construirea unui obiect de arhitectură complet nou. În plus, responsabilitatea pentru mediu ridică întrebări despre resursele utilizate și modalități de a beneficia la maximum de acestea.

Impactul mișcării ecologiste este resimțit în domeniul real-estate, în primul rând, prin forța principiilor pe care dezvoltatorii și le propun. Ține minte că, metaforic, suntem cu toții dezvoltatori – căci contribuim la dezvoltarea proiectelor de orice fel. Vorbim, astfel, despre responsabilitatea actorilor sociali prin intermediul cărora România construiește.

Ea nu este însă suficientă, mai ales în contextul actual al planetei și al consumului de resurse ce-ar fi trebuit să servească și copiilor copiilor noștri. Așa am ajuns să discutăm despre fenomenul upcycling – reconversia clădirilor brown field în clădiri sustenabile și utile comunității. Cei de la Zacaria au un portofoliu solid de lucrări în direcția aceasta,.iar Marius Moga și Jonathan Scifo Diamantino ni l-au prezentat cum nu se putea mai bine in timpul scurt alocat.

O altă perspectivă ce ne-a plăcut enorm este banca de materiale dezvoltată de Vox Property Group. Se pare că rata de reconversie în domeniul imobiliar este destul de mare și nu se rezumă doar la finisajele din spații. Atât în retail, cât și în contextul office, unele echipamente, sisteme și materiale din amenajări pot fi folosite cu ușurință de către noii chiriași.

Credem că situația este win-win atât pentru chiriași, cât și pentru planetă. Iar pentru că știm că integrarea unor sisteme anterioare poate fi o provocare pentru proiectanți și dezvoltatori, îi apreciem cu atât mai mult pe cei care se angajează să facă asta.

Stă în natura conexiunilor dintre noi: Re-Act Now și Cumulus

Mario Kuibuș, unul dintre arhitecții cu identitate ai României, a subliniat una dintre caracteristicile esențiale ale unui arhitect – despre care aminteam și noi într-un articol anterior – anume flexibilitatea. Procedurile de lucru au evoluat și chiar și jargonul utilizat are acum nuanțe diferite. De aceea, e nevoie să redefinim concepte precum „locuire”, „office” sau „depozit”. Ideea a fost susținută și de colegii de la Cumulus, care au reamintit că discuția trebuie purtată și împreună cu autoritățile locale. Prin așezarea la aceeași masă și alinierea termenilor, temele de proiectare ar deveni, deodată, mult mai clare.

Trăim o formă hibridă a vieții și muncii „acasă”, iar asta devine un subiect aparte chiar și pentru noi arhitecții. Orice formă de contopire a locuinței cu office-ul sau chiar HoReCa va trebui procesată și delimitată mult mai detaliat,.iar asta va da naștere unor noi tipuri de proiecte, de genul office-apart-hotelurilor. Mai mult decât atât, credem că vor apărea tot mai des clienți interesați de spații cu acces către exterior. Se pare că actuala criză sanitară și componenta eco ne-au făcut să asistăm la o inserție din ce în ce mai pregnantă de spații sau elemente verzi în amenajare.

Note pe marginea DEVO 2020

De la idee la realitate sunt întotdeauna mulți pași de urmat. Astfel de conferințe – cum este și DEVO, ne fac însă să înțelegem că există oameni și profesioniști ce sunt alături de noi în scopul de a face lumea aceasta un loc mai bun pentru noi și pentru generațiile următoare. Bineînțeles, există și aspecte ce ar putea fi îmbunătățite,.însă credem în puterea DEVO de a coagula – dacă nu chiar revoluționa – comunitatea dezvoltatorilor din România.

Ne-ar fi plăcut să discutăm mai aplicat pe schimbările multidisciplinare ce vor surveni în acest domeniu. Spre exemplu, credem că ar fi fost bine-primită participarea la conferință a unor reprezentanți ai transportatorilor sau curierilor. După părerea noastră ca studio, aceștia vor câștiga din ce în ce mai mult spațiu în planimetria noilor clădiri,.iar asta îi face și mai importanți ca până acum. Dacă acum avem un „simplu dulap” unde curierul lasă plicurile pentru toate departamentele, digitalizarea ar putea schimba asta. Mutarea biroului acasă sau a locuinței la birou va presupune, și aici, alocarea unor spații dedicate coletelor sau comenzilor în regim pick and drop. Vom avea nevoie de zone întregi alocate accesului cu bicicleta sau mașina, drona sau chiar roboții.

Tot în contextul acestei pandemii, ne așteptam ca furnizorii HVAC să integreze soluții de climatizare și „tratare” a aerului. Mai ales în situațiile traiului în comun, răcirea sau încălzirea aerului și filtrarea particulelor nu pare că va mai fi suficientă, iar igienizarea acestuia va deveni aproape obligatorie. De asemenea, ne așteptam la o prezență mai consistentă din zona IT. Este deja implicită importanța digitalizării în gândirea spațiilor construite ale viitorului, dar credem că există încă întrebări care ne-ar putea ajuta să deslușim mai ușor acest proces. Ne bucurăm să observăm popularizarea conceptului de building information modeling (BIM) și prezența asociației BIMTECH prin Ștefan Constantinescu.

Împreună cu KNAUF, ne angajăm să creăm conceptul primului prototip de container pentru materiale reciclabile din fabrici.

N-am fi putut încheia fără consemnarea acestui gest de curaj și optimism pe care l-am realizat alături de reprezentanții KNAUF. Una dintre direcțiile prezentate de către Maria Vicol în cadrul conferinței DEVO a fost adoptarea unei economii circulare, care să recicleze cât mai mult din materiale. Pentru ca acest lucru să fie posibil, este nevoie însă de containere speciale în care materialele să fie colectate. În prezent, nu există o soluție personalizată pentru aceste nevoi. Iar pentru că nu putem sta deoparte atunci când putem ajuta, ne-am luat angajamentul de a crea noi acest prototip.

Prin intermediul acestuia, vor putea fi reciclate materiale precum gips carton, profile metalice, vată minerală bazaltică și nu numai. Maria, Mihaela Ichim și domnul Adrian Pandelescu, cei trei reprezentanți KNAUF prezenți, s-au oferit să inițieze acest proiect împreună cu MATIUS Studio, iar noi suntem bucuroși de noua provocare ce ni s-a ivit în cale.

DEVO a fost, după cum probabil ai desprins deja concluziile, o conferință pe cinste. Pe lângă informațiile pe care le-am acumulat, prezența în cadrul Xgrupului ne-a readus în centrul zumzetului – creator și creativ – pe care comunitățile se bazează. Reiterăm, pe această cale, mulțumirile către prietenii noștri de la Boro Communication și le urăm mult succes în continuare. Iar dacă ești curios despre principalele aspecte pe care le-am povestit noi în cadrul panelului, le poți descoperi aici.