Bershka Fershka
S-a inaugurat chiar de curand si chiar inima Bucurestiului, Bershka, un iubit dar si temut brand de fashion. As vrea sa risc o analiza succinta si oarecum la prima impresie a acestei miscari.
Puncte pozitive: da! Este un proiect destul de placut, intr-o locatie mult prea buna insa pentru Bershka. A venit -nesperat- cu o continuare a ideii incepute prin sora mai mare si mai batrana, ZARA de a curata fatada Unirii de insipidele si enervantele carpeli din mesh-uri si alte materiale de cort(ina). Au disparut nefericitele alaturari de reclame la fericire gastronomica, si slabit fara efort.
Da, tinerii intra pe-acolo si … se gaseste sigur cate ceva pentru orice buzunar. Amenajarea e faina, contemporana iar executia si materialele folosite sunt mai mult decat ok. Il stiu pe constructor si nu vreau sa-l taxez, dar inca mai e de lucru pe la detalii, iar ploile si zapezile sper sa spele cat mai curand varul din fata intrarii, de pe asfaltul negru care da fix in trecerea de pietoni (tare bine ales accesul).
Inca un aspect care imi place este ca deschizand Bershka in acest final de 2010 s-a dat un semnal pentru retaileri (atat romani cat si externi) ca inca mai e loc; ca inca se mai cumpara vesminte in Romania. Calculele grupului Inditex sunt optimiste iar asta imi da si mie ca roman speranta ca nu suntem chiar in umbra pentru investitorii externi in general.
Punctele slabe incep tot cu locatia: preferam ca in loc de ZARA sau Bershka sa fi venit Roberto Cavalli, Dior, Coco Chanel, YSL sau Hermes. Mi-ar fi placut ca spatiul sa fie mult mai mare decat arata fatada. Este o disproportie inexplicabila inca pentru mine intre suprafata fatadei pe acea latura a Unirea Shopping Center si spatiul ocupat de Bershka in aripa Calarasi.
Imi pare in acelasi timp rau ca unele dintre produsele pe care le gasesti in Bershka sau chiar si in Zara sunt pretuite mai mult decat valoreaza. Sunt chiar voci destul de avizate care mi-au aratat diferente mai mult decat evidente intre calitatea produselor de aici si calitatea produselor dintr-un magain modest ce aduce marfa din China sau India.
Mai grav este ca multi retaileri romani care sunt si producatori vor suferi o perioada din cauza acestor colosi nemilosi, care din ceea ce simt in randul consumatorilor de nivelul meu vor agoniza in 5-10 ani si se vor topi.
Ma doare cand in loc de 10 designeri ROMANI promovati cu atat de multa originalitate si efort de Cocor se prefera nume de fatada. Poate ca e mai eficient sa inchiriezi 1500-2000 de metri patrati catre un retailer si sa nu te coplici cu ‘marunti’ precum Doina Levintza, Irina Schrotter, Lena Criveanu, si chiar Yokko, Ardent, Pada Murre, Guara sau alte branduri locale care nu au un creator de fahion sonor asociat numelui.
Piata va decide indiferent de calcule. Iar piata e complexa si schimbatoare. Batalia pentru centrul capitalei continua cu riposta din aceasta toamna a Cocorului, care are atuuri de neegalat: istoric, vad, fatada multimedia si nume de designeri neaosi.
