Agnes Toma,versatilitatea comunicarii vizuale
Valoarea o face omul, el este cel care dă măsura acesteia, după chipul interior al fiecăruia. Așa gândește și concepe modelele, pe care le răspândește apoi în piață în rețeaua proprie de magazine și buticuri, una dintre cele mai longevive și mai prezente creatoare de modă din România, Agnes Toma.
Voi analiza în acest articol felul în care funcționează, în paralel, modelul clasic de retail din zona de modă și o formulă nouă,
(re)adaptată societății de consum de pe plan local. Am desenat pentru Agnes două magazine și am avut ocazia să parcurg în dialogul cu aceasta toate stilurile de comerț pe care le-a abordat și să aflu cum a decis să-și orienteze acum forma de vânzare a produselor către butic. Voi începe cu prima formulă, cea dintr-un centru comercial, unde amenajarea spațiului – deși comunică vizual o parte din elementele grafice (logo, pardoseală, tapet, mobilier, decorațiuni) prin care magazinele Agnes Toma se fac remarcate și asociază imaginea de stilat, clasic, vetust cu cea a tinereții, bucuriei și grației – păstrează totuși un aer comercial în sensul de comunicare semiformală, ușor impersonală, neimplicată dincolo de actul comercial în sine. Ca termen de comparație, o asemuiesc galeriilor de artă, unde poți cunoaște operele unui creator, dar nu ai și șansa să-i vorbești sau să-i comunici impresiile pe care le-ai avut după vernisaj. Clientele fidele, care s-au îndrăgostit de acest stil, știu să urmărească o poveste în spatele unor haine. Pentru acestea, produsele Agnes Toma sunt piese de colecție, obiecte de valoare care dau, la rândul lor, valoare alături de purtătoare, unor întâlniri memorabile (logodne, aniversări, vizite, ieșiri la teatru). Manechinele din vitrine, cataloagele cu fotografii ale produselor purtate de modele reale, o cabină de probă foarte atent studiată și o mașină de cusut la îndemână sunt decorul, personajele și povestea la care clientele și angajatele iau parte cu fiecare vizită. Produsele sunt expuse în dulapuri din lemn vopsit și antichizat, pe umerașe personalizate, în vreme ce rame sculptate sau ornamente simple bordează dulapuri sau zone.
Suntem într-un salon de modă, cu aer clasic și personaje moderne. Lumina este o lumină exclusiv artificială, stilul ușor impersonal, semiformal fiind însă contrabalansat de un minisalon de probă. Aici este suficient spațiu pentru patru persoane care, în sfârșit, pot lua o decizie și lansa o comandă. Cea de a doua formulă este cea a unui showroom, a unui spațiu mult mai exclusivist decât un butic, în special pentru că nu este accesibil direct dintr-o arteră de circulație. În cazul Agnes Toma este vorba despre o locuință generoasă într-o zonă cu tradiție a Bucureștiului, cu încăperi decorate asemenea unei locuințe în care se poate, literalmente, locui. Am întâlnit acolo fotografii și jucării personale, am putut să ne preparăm singuri o cafea. Am purtat, astfel, dialogul (textil) chiar în fața dulceții de nuci în jurul mesei din lemn masiv și înconjurați de piese Agnes Toma ce-și așteptau cu emoție prietenele. Oaspeții acestui spațiu sunt de foarte multe ori clientele și prietenele lor, care obișnuiesc și care au posibilitatea de a cina cu ambasadori, de a fi amfitrioanele unor ceremonii, de a fi invitatele Majestății Sale Regina Margareta. Aceste momente cheamă, dau șansa altor costume și bijuterii să-și pună în valoare purtătoarele, iar pentru acestea Agnes Toma a decis ca periodic să-și prezinte colecțiile. Ambele soluții au succes, în măsura în care așteptările clientelor sunt receptate, însușite și reflectate în produse.
Povestea vitrinei se rescrie permanent
DialogTextil
TEXT: Matius ICHIM
E‑mail: office@mmg.ro
